Diagnosticarea timpurie a cancerului

De ce este important să diagnosticăm cancerul cât mai devreme?

Multe tipuri de cancer pot fi tratate şi vindecate, mai ales dacă sunt descoperite într-o fază incipientă a bolii. În general termenul de cancer se referă la un grup de afecţiuni caracterizate prin creşterea anormală şi necontrolată a unei sau unui grup de celule, care invadează ţesuturile înconjurătoare formând tumori şi care se pot împraştia (metastaza) la distanţă de ţesutul sau organul în care s-au format. Dacă aceste tumori sunt descoperite când sunt încă mici, localizate, ele se tratează destul de uşor şi de sigur. Însă dacă ele trec neobservate, cresc, invadând şi alte ţesuturi tratamentul este foarte dificil şi fără rezultate spectaculoase.

Cum putem să ştim dacă suntem predispuşi la cancer?

Discutaţi cu medicul dumneavoastră. El sau ea vă poate ajuta să înţelegeţi cât de mult sunteţi predispuşi la  cancer, în special în cazul în care alţi membri din familia dumneavoastră au o istorie de cancer. Medicul dumneavoastră vă poate ajuta, de asemenea, să înţelegeţi că riscul de a face cancer este influenţat de următorii factori de risc:
  • Tutun 30%
  • Infecţii 10%
  • Alimentatie nesănătoasă 33%
  • Factori legati de sănătatea reproducerii 7%
  • Profesie 4%
  • Lumina solară şi radiatiile ionizante 3%
  • Poluare 2%
  • Produsi industriali 1%
  • Medicamente si proceduri medicale 1%
  • Aditivi alimentari 1%
  • Alcool 2%
  • Factori necunoscuti 6%

În funcţie de vârstă dumneavoastră şi de factorii de risc, medicul dumneavoastră poate să vă indroducă într-un program de screening pentru anumite tipuri de cancer. Screening înseamnă să descoperim cancerul înainte de a se instala simptomele. Se recomandă ca pacienţii care sunt la risc ridicat sau au istoric familial de cancer să fie supuşi programelor de screening regulat. Recomandările diferă pentru descoperirea diverselor tipuri de cancer.

Care sunt testele de screening recomandate femeilor?

Pentru descoperirea cancerului la sân,  dumneavoastră trebuie să vă autopalpaţi sânii lunar, medicul dumneavoastră o dată la fiecare 3 ani până când ajungeţi la  40 de ani. Pentru femeile peste 40 de ani se recomandă efectuarea unei mamografi la fiecare 1-2 ani, cu sau fără un examen clinic prealabil. Dacă aveţi risc crescut de cancer de sân, cum ar fi o istorie de cancer de sân în familie, medicul dumneavoastră vă poate indica să faceţi mai des mamografii sau să le începeţi mai devreme.

Pentru a descoperi mai devreme cancerul de col uterin, este indicat să vă faceţi Testul Babeş-Papanicolau cel puţin la fiecare trei ani. Prin acest test, medicul ginecolog recoltează un eşantion de celule de pe colul uterin pentru a fi testate inclusiv de virusul papiloma(HPV). Există 13 tipuri de HPV, care au fost legate de a cancerului de col uterin, şi testul Babeş-Papanicolau poate detecta celule anormale înainte de forme de cancer.

Primul Test Babeş-Papanicolau este bine să-l faceţi când începeţi viaţa sexuală sau când împliniţi 18 ani. Acest test trebuie repetat la fiecare 3 ani inclusiv după menopauză, excepţie făcând cazurile când sunteţi mai predispuse şi medicul dumneavoastră vă recomandă efectuarea lui mai des.

Care sunt testele de screening recomandate bărbaţilor?

Pentru a descoperi cât mai devreme cancerul de prostată, în primul rând trebuie să discutaţi cu medicul de familie despre riscurile dumneavoastră. Factori, cum ar fi antecedente familiale, vârsta şi rasa joacă un rol important în riscul de apariţie a cancerului de prostată.

Liga Română de Cancer estimează că în România sunt diagnosticate anual 177 de cazuri noi de cancer de prostată şi că aproximativ 7,3% din bărbati mor anual din această cauză. Cancerul de prostată reprezintă a doua cauză de deces prin cancer după cancerul pulmonar.

Antigenul specific prostatic (PSA) este cel mai bun instrument disponibil pentru detectarea cancerului de prostată în stadii precoce, deci curabile.

Testul măsoară nivelul PSA în sânge. Celulele prostatice neoplazice produc în exces această proteină, determinând cresterea nivelului PSA în sânge.

Totuşi metoda nu poate diferenţia creşterile PSA datorate cancerului de cele de alte cauze cum ar fi infectiile sau ejacularea recentă. Cancerul de prostată evoluează lent şi fără simptomatologie în stadiile iniţiale.

Cancerul de prostată evoluează lent şi fără simptomatologie în stadiile iniţiale.

Semne de alarmă pot fi dificultatea sau durerea la urinare, urinarea frecventă, mai ales nocturn, prezenta sângelui în urină sau spermă. Durerile lombare, toracice, pelviene sau la nivelul coapselor pot semnaliza că a apărut diseminarea la nivelul coastelor, pelvisului sau altor oase. Toate aceste simptome pot totusi avea şi alte cauze cum ar fi infectia sau adenomul de prostată sau cresterea de volum a prostatei, rezultat firesc al procesului de îmbătrânire.

Medicul va suspecta prezenta cancerului de prostată dacă la tuseul rectal (manevra efectuată cu mănusi verificând conturul peretelui rectal) va descoperi prezenţa unui nodul sau a altor neregularităţi prostatice.

După descoperirea unui nodul se practică de obicei o biopsie (prin care se prelevă material tisular prostatic care va fi examinat la microscop).

Societatea Americană de Cancer recomandă efectuarea anuală a tuseului rectal la bărbaţii peste 50 de ani şi de asemenea efectuarea anuală a unui test PSA.

În prezent se dezbate încă dacă bărbaţii de vârstă susceptibilă (în general peste 45 ani) ar trebui supusi unui screening pentru cancerul de prostată.

Controversele cu privire la screeningul de rutină sunt întretinute de mai multi factori, inclusiv de faptul că testele obisnuite pentru PSA nu sunt totdeauna un indicator sigur iar screeningul de masă presupune costuri apreciabile.

Cancerul colono-rectal

Cele mai multe tipuri de cancer colorectal începe ca un polip. La început, apare un polip mic, inofensiv care creşte în perete colonului. Cu timpul, polip devine mai mare, se poate transforma într-un cancer care creşte şi se propagă. Consultaţi-vă medicul dumneavoastră dacă aveţi oricare dintre următoarele semne de avertizare:

  • Sângerare din rect
  • Urme de sânge în scaun, sau în toaletă
  • Modificări de consistenţă a scaunului în ultimele săptămâni, diaree sau constipaţie
  • Crampe sau dureri abdominale
  • Senzaţie de disconfort la eliminarea scaunului
  • Pierdere în greutate

Testele utilizate pentru screeningul cancerului colorectal includ următoarele:

  • detectarea hemoragiilor oculte fecale
  • sigmoidoscopia flexibilă
  • irigografia cu dublu contrast
  • colonoscopia

Discutaţi cu medicul de familie pentru a decide care testele de screening şi cât de des ar trebui să le faceţi.

Postat în Cancer, Medicina de familie, Sănătatea bărbatului, Sănătatea femeii Etichetat cu: , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*