Ce este zona zoster?

Zona zoster reprezintă o boală infecţioasă virală determinată de reactivarea unei infecţii vechi ,persistente , cu virusul varicelo-zosterian, acelaşi virus care determină şi varicela. Reprezentativ pentru zona zoster este durerea şi erupţie cu vezicule care apare pe traseul unui nerv.

Din ce cauze se produce zona zoster?

După ce în copilărie aţi avut varicelă, virusul varicelo-zosterian un virus de tip herpetic, rămâne sub formă inactivă în organism. Acesta se poate reactiva în cazul unei reexpuneri masive la virus (foarte rar) dar mai ales prin scăderea imunităţii din diverse cauze cum ar fi boli cronice, cancere, SIDA, operaţii, şocuri psiho-emoţionale, depresii, etc.
Cum se manifestă zona zoster?

Boala debutează de obicei cu durere, senzaţie de arsuri, furnicături sau prurit pe traseul unui nerv periferic. După 3-7 zile apare o erupţie tipică pe tegumentul corespunzător acelui nerv. Elementele eruptive parcurg acelaşi ciclu de transformare: maculă – papulă – veziculă – pustulă – crustă – cicatrice. Adică de la o mică pată roşie, apoi vezicule mici pline cu lichid care se sparg devin cruste care se cicatrizează în 2-3 săptămâni.

Erupţia poate apărea sub forma unei benzi de la coloana vertebrală către stern, pe faţă, în jurul ochilor, pe braţe, etc.

Este o boală contagioasă?

Zona zoster se poate transmite prin contact cu lichidul din vezicule unde este prezent virusul. În salivă virusul lipseşte astfel că perioada de contagiozitate durează doar cât există vezicule. Odată ce se dezvoltă crusta, există şanse mici să se transmită infecţia.

Dacă aveţi vezicule, evitaţi contactul fizic cu:

• oricine care nu a făcut varicelă,
• femei însărcinate deoarece infecţia este periculoasă pentru făt,
• nou-născuţi deoarece au un sistem imun încă în formare,
• persoane imunocompromise: cele cu cancer, SIDA sau cele care au avut un transplant de organ.

Care sunt complicaţiile post-zosteriene?

1. Nevralgia postherpetică este cea mai neplăcută complicaţie, este o durere persistentă, reziduală şi o senzaţie de arsură mai multe luni sau chiar ani pe traiectul nervului afectat. Se asociază şi sensibilitate la atingere, pe pacienţi îi deranjează şi hainele, dificultate la alimentaţie, la somn. Apare mai frecvent la cei care fac zona zoster după 70 de ani şi la cei cu SIDA.
2. Suprainfecţii bacteriene care întârzie vindecarea.
3. Complicaţii oculare: keratită sau ulceraţii corneene, uveită, afectarea vederii.
4. Meningite, meningo-encefalite mai rar
5. Cicatrici definitive

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul se pune după după aspectul clinic: erupţie tipică asociată cu durere de-a lungul unui nerv.

Zona zoster trebuie diferenţiată de :

• Herpesul simplex în care durerea este absentă,
• Dermita de contact sau arsuri postcaustice locale
• Erizipelul streptococic, etc.

Cum se tratează zona zoster?

Tratamentul precoce al zonei zoster este important, deoarece intervenţia promptă poate scurta durata infecţiei şi este posibil să scadă riscul de apariţie a nevralgiei postherpetice.

Tratamentul include:

1. ANTIVIRALE: Aciclovir, Famciclovir timp de 7-10 zile tablete şi unguent. Pentru leziunile oculare se administrează Aciclovir local (în colir). Antiviralele reduc durata şi severitatea simtomelor.
2. ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE pentru a reduce inflamaţia.
3. ANALGEZICE pentru combaterea durerii.
4. VITAMINE din grupul B sau E
5. Amitriptilină sau carbamazepină pentru durerile restante post-zosteriene.