În timp ce vă bucuraţi de ultimele clipe de vară pe o terasă seara sau la o plimbare pe lângă un lac, auziţi un zumzet pe la ureche. Nu aveţi timp pentru a reacţiona: Pac! un ţânţar v-a şi înţepat.
Cei care au fost frecvent înţepaţi vor fi cu siguranţă interesaţi de descoperirea ştiinţifică a doctorului englez James Logan, directorul unui Institut de cercetare(Rothamsted).
Contrar credintei populare, cei mai expuşi la muşcăturile de ţânţari nu sunt cei care au mai mult zahăr în sânge. Dar atunci, de ce aceste insecte mici vă atacă întotdeauna pe dumneavoastră dar nu şi pe aproapele dumneavoastră?
Motivul este legat de transpiraţie: cu cât este mai dulce, cu atât ţânţarii o să vă ocolească. Pentru a ajunge la această concluzie, Dr. Logan a analizat mirosul câtorva voluntari care erau frecvent muşcaţi de ţânţari şi alţii care nu au fost muşcaţi niciodată. Ei au fost rugati sa nu bea alcool, să nu se parfumeze, astfel încât să rămână numai mirosul lor natural.
Concluzia a fost descoperirea a cinci “corpi cetonici” cu gust dulce prezenţi în transpiraţie care au puterea de a păstra la distanţă micii atacatori.
Articole care v-ar mai putea interesa:
