Dr. Adina CHERICHEŞ – informaţii medicale pentru întreaga familie

Jurnal de Medic

6 februarie 2009 at 13:03

Sfaturi pentru tratarea enurezisului (Stop pipi în pat!)


boyAţi observat poate că deşi copilul dumneavoastră este destul de mare încă mai face “pipi în pat”. Acest lucru poate fi un simtom sau chiar o boală numită ENUREZIS. Aceasta se defineşte ca emisia involuntară de urină (nocturnă, diurnă sau mixtă) la un copil care a depăşit vârsta de 4 ani.

Există 2 forme importante:

1) Enurezisul primar (când este considerat boală):

  • reprezintă forma cea mai frecventă ( aprox. 90% din totalul cazurilor de enurezis)
  • interesează predominant sexul masculi (B/F: 2/1)
  • nu se cunoaşte cauza
  • debutează precoce, fără să fi avut vreodată control sfincterian
  • are predispoziţie ereditară
  • vârsta de elecţie 5 ani

2) Enurezisul secundar (când este considerat simptom):

  • apare la copii care au avut control sfincterian cel puţin 6 luni
  • apare secundar altor boli cum ar fi:

    • anomaliile tractului urinar
    • infecţii de tract urinar
    • insuficienţă renală cronică
    • anomali endocrine şi metabolice (diabet zaharat)
    • afecţiuni ale sistemului nervos central (epilepsie)
  • frecvenţa micţiunilor involuntare este mai redusă

Cum tratăm enurezisul?

Este importantă alegerea momentului potrivit pentru începerea tratamentului. Acesta este bină să fie început după vârsta de 5-6 ani.  Există mai multe opţiuni terapeutice cum ar fi:

1) Terapia de condiţionare reflexă

- constă în utilizarea de dispozitive electronice avertizoare, adică nişte chiloţei care sună în momentul în care se udă, copilul se trezeşte şi opreşte voluntar golirea complete a vezicii urinare.

2) Terapia motivaţională

- presupune încurajarea unor recompense materiale după un număr de nopţi fără micţiuni

- se recomandă şi ţinerea unei evidenţe a succeselor, de exemplu un jurnal în care să pună câte o steluţă roşie pentru o noapte fără pipi şi un punct negru pentru o noapte cu pipi. Aceasta îl va ajuta să-i crească responsabilitatea pentru enurezisul său.

3) Reeducarea vezicală diurnă

- în timpul zilei trebuie încercată creşterea intervalelor dintre micţiuni, adică să rugăm copilul să ţină urina cât mai mult poate în scopul stimulării creşterii capacităţii vezicale.

- sunt utile de asemenea exerciţiile de întrerupere conştientă a jetului urinar

4) Medicamente

Ca şi terapie medicamentoasă sunt folosite

  • antidepresivele triciclice de tipul imipraminei sau a amitriptilinei
  • desmopressinul
  • anticolinergice
  • altele.

! Nu luaţi medicamente decât la prescrierea medicului dumneavoastră

5) Psihoterapia

- aceasta poate avea rezultate favorabile în tratarea enurezisului în asociere cu celelalte metode terapeutice.

6) Terapie igienico-dietetică

Se recomandă:

- eliminarea treptată din dietă a unor produse alimentare (ciocolată, cola, cacao, citrice)

- interdicţia lichidelor după ora 18:00

- interdicţia unor gustări sărate seara.




- 20.072 vizualizări
34
  • gabi
    16:16 on iulie 1st, 2009 1

    Am un baiat de 12 ani , care face pipi , noaptea, in pat.Doarme foarte greu, nu aude nici cand suna telefonul, dar se si agita foarte mult in somn( se invarte toata noaptea)Are 70 kg, ise ia pielea de pe degete, iar mai demult scrasnea din dinti. A luat driptane cam un an, dar fara efecte de durata. Ce ma sfatuiti?

  • lidia
    20:24 on septembrie 12th, 2009 2

    am un baiat de 30 de ani care are 1,55 inaltime si chiar si acum inca cateodata face pipi in pat ,va rog daca se poate sa imi recomandati ceva pt a stopa acest fenomen

  • simona
    18:39 on ianuarie 25th, 2010 3

    am un baietel de 5 ani si face pipi in pat nu stiu cum sa mai fac am incercat aproape tot in afara de pastile va rog sa -mi dati si mie un sfat multumesc

  • Zaharia Anatolie
    14:40 on februarie 4th, 2010 4

    Doamna Simona la 5 ani nu este o problema

  • ELENA
    10:21 on februarie 26th, 2010 5

    Am o fetita care in aprilie va implini 6 ani.face pipi in pat in fiecare noapte.am cumparat alarma pentru enurezis,si avem o saptamana si 2 zile de cand o folosim.e inca devreme sa ma pronunt.cei de la firma de la care am cumparat alarma incurajeaza parintii sa foloseasca timp de 12 saptamani acest dispozitiv.eu sunt inca la inceput,dar m-am descurajat putin pentru ca fetita mea nu se trezeste.trebuie sa o “zdruncin” eu pana sa se ridice.un lucru bun la alarma este ca atunci cand incepe sa sune noaptea,de la sunet fata se opreste si nu goleste toata vezica.restul face la toaleta.am de gand sa duc pana la capat cu tratamentul,si am speranta in rezultate mai bune de acu innainte.sunt si foarte obosita.multa bafta la cei care incearca astfel de alarma.

  • Anatolie
    23:44 on februarie 26th, 2010 6

    Mai jos este un referat despre enurezis, la sfarsit sunt recomandari psihotreapeutice practice, sper sa va fie de folos.

    Introducere

    Mult s-a scris dar putin se cunoaste despre aceasta afectiune care produce atatea lacrimi copiilor, face sa sufere mamele si releva ineficienta medicilor (Davidson, 1950, afirmatie care, din pacate, isi mai pastreaza valabilitatea si astazi). Stigmatizandu-l pe copil, prezenta enurezisului este, in primul rand, o sursa necontenita de stres, disconfort si nefericire. Faptul e repercuta negativ asupra randamentului scolar, comportamentului si adaptarii acestuia in familie si in grupul de copii. Sentimentul inferioritatii si nemultumirea legata de prezenta infirmitatii, teama de a nu fi descoperit de colegi, batjocora cu care acestia il trateaza, restrictiile impuse in privinta plecarii in tabere si a participarii totale la viata colectivului, se constituie si ele in factori nevrotigeni, care contribuie atat la intretinerea tulburarii enuretice, cat si la inadaptarea copilului, perturband dezvoltarea caracterului si a personalitatii. Persistand ani in sir, enurezisul ajunge, astfel, sa-si puna amprenta asupra intregii existente a individului, care, devenit adult, va purta cu sine povara suferintelor si umilintelor din copilarie.
    Prezenta unui copil enuretic are un efect intens negativ si asupra membrilor familiei, sau a colectivitatii in care traieste copilul. Constituind un important motiv de surmenaj, nemultumire si conflicte generate de grijile in plus pe care le impune (dormit separat, sculat noapte de noapte, spalat, refuzul de a fi primit in colectivitate), ca si atitudinea contradictorie a celor care-l inconjoara (parinti, educatori) fata de boala si bolnav, enureticul se plaseaza ca un factor perturbator al echilibrului microgrupului in care traieste si a relatiilor sale cu acesta, intrand intr-un cerc vicios, dezavantajos pentru ambele parti.

    1. Definitie
    In literatura de specialitate exista numeroase definitii ale enurezisului. Cei mai multi autori il definesc ca fiind o “tulburare caracterizata printr-o mictiune involuntara, diurna si nocturna, anormala tinand seama de varsta mentala a copilului si care nu este legata de controlul vezical de origine neurologica, crizelor epileptice, sau de o anomalie organica a tractului urinar’’ (CIM 10). Se considera “normal”ca nou-nascutul, sugarul, copilul mic pana la 4 -5 ani sa aiba “in mod fiziologic’’ pierderi de urina nocturne sau diurne, date de imaturitatea in dezvoltarea sistemului nervos care, pe parcurs, se corecteaza si se instaleaza controlul voluntar al mictiunii (Rutter, 1982). Este “enuretic” copilul care pierde urina in somn dupa varsta de 5-6 ani, sau care prezinta mictiuni involuntare in timpul zilei (in D S M IV, care cuprinde punctul de vedere oficial S.U.A.), psihiatrii americani considera varsta limita de instalare a controlului sfincterian urinar de 5 ani la fetite si 6 ani la baieti).
    Dobandirea controlului voluntar al eliminarii urinei este un proces complex, caruia Muellner (1960) ii descrie patru etape: constientizarea senzatiei de vezica plina, insusirea posibilitatii de a retine sau amana mictiunea, stapanirea capacitatii de a urina la voluntar cand vezica este plina, realizarea actului mictional voluntar si in conditii in care vezica nu este complet plina (Bullock, Bibley, Whitaker, 1989). Controlul voluntar al mictiuni apare la varste diferite. Majoritatea copiilor nu incep sa-si exercite controlul voluntar asupra mictiunii diurne inainte de 18-24 de luni, iar controlul nocturn nu apare net decat intre 2-3 ani. Chiar la copiii care au castigat controlul se pot observa uneori, inca 2-3 ani, accidentale mictiuni involuntare (mai ales daca au baut lichide mai multe, daca au fost foarte agitati, sau preocupati de joaca), dar acestea se intampla foarte rar. Daca se produc mai des este vorba, probabil, o malformatie urinara. Mictiunea fiind un act constient, controlul constient poate sa intarzie (Bemrmam, Vaugham, Nelson, 1987).
    2. Frecventa
    Enurezisul este intalnit la ambele sexe si se apreciaza ca “procentul copiilor cu aceasta meteahna in tara noastra este de 12-15% din numarul total al acestora” (Milea, 1988). Exista si alte statistici care dau alte procente (alte tari) intre 5 si 35%. In S.U.A. exista un procent patru milioane de enuretici, dintre care un milion sunt adolescenti si adulti
    Cele mai multe cercetari arata ca baietii sunt de aproximativ doua ori mai frecvent afectati decat fetele. In 75% din cazuri exista antecedente familiale de enurezis la parinti, sau rude apropiate. Un studiu din Peninsula scandinva arata ca riscul de Enurezis este de 5,2 mai mare la copii cu mame enuretice si de7,1 ori mai mare daca tatal a fost enuretic. Pe la varsta de 5 ani, 14% dintre baieti si fete prezinta cel putin o emisie involuntara de urina pe luna. La varsta de 14 ani 1% dintre baieti si 0,5% dintre fete raman enuretici (majoritatea, in exclusivitate noaptea).
    3. Aspect clinic
    Enurezisul primar este cel mai frecvent intalnit (75-80% din cazuri, dupa Paule 1969) (Bullock, 1989). Este definit ca o stare de neinsusire a controlului sfincterian, tulburarea fiind de la nastere, ca o continuare a perioadei fiziologice de incontinenta. Enurezisul secundar apare dupa o perioada de cel putin un an (DSM IV, 1994), in care copilul a prezentat control sfincterian urinar. Enurezisul secundar este considerat a fi forma nevrotica (inclus in nevrozele posibil monosimptomatice ale scolarului mic, dupa unii autori), fiind expresia clinica a unor stari conflictuale ale copilului, care nu au fost neutralizate prin mobilizarea mecanismelor psihologice de aparare). Uneori, tulburarea are un caracter complex, conturand tabloul unei adevarate stari nevrotice, alaturi de enurezis fiind prezente si alte manifestari, secundare starii de conflictualitate intrapsihica: pavor nocturn, automatism ambulator nocturn, deprinderi nevrotice, balbism, labilitate emotionala, neliniste psiho-motorie, irascibilitate, dispozitie depresiva, insomnii si tulburari alimentare (Ionescu, 1993). Enurezisul este considerat nevrotic atunci cand apare in afara unor conditii organice determinante si in prezenta unui factor psihotraumatizant. La adolescent se insoteste de aparitia semnelor generale de nevroza, cu tendinta la structurare prevalenta a personalitatii.
    In raport cu perioada de somn, sau de veghe, in care se produce pierderea de urina, se delimiteaza: enurezisul nocturn (hipnic), enurezisul diurn, forma mixta.
    Enurezisul nocturn apare in cursul somnului si se intalneste cel mai frecvent (60% din cazuri) (DSM IV). Punctul central al tulburarilor functionale care duc la lipsa de “stapanire si control ’’ al sfincterelor intern si extern este vezica urinara, legata de rinichi prin uretere si care se continua la exterior prin uretra . Rolul vezicii urinare este de a acumula urina pana la o anumita limita (250-400 ml) si a o elimina periodic. In mod normal, urina eliminata in timpul noptii reprezinta numai o treime din cea acumulata in 24 de ore. S-a constatat ca la copiii enuretici cantitatea cea mai mare de urina se elimina noaptea. In plus, discontrolul sfincterian urinar nocturn pare sa fie intretinut de prezenta unor anomalii ale fundului vezical (aspect concav) similare cu al copilului de varsta mai mica.
    Enurezisul diurn este prezent doar la 3% din cazuri. De cele mai multe ori enurezisul diurn nu presupune o golire completa a vezici urinare, ci doar a unor cantitati mici. Copilul simte o placere deosebita in a-si declansa voit aceasta evacuare si in a o reprima de indata ce se produce Forma mixta a enurezisului este intalnita la aproape 40% din totalul enureticilor.
    In ceea ce priveste frecventa si ritmul mictiunilor involuntare, se disting: enurezisul continuu, in care tulburarea este prezenta noapte de noapte si chiar de mai multe ori in intervalul dintre seara si dimineata.; enurezisul intermitent, daca noptile in care are emisiuni de urina alterneaza cu cele in care copilul nu se uda.; enurezisul periodic, care apare in salve grupate, despartite de intervale libere si relativ lungi.; enurezisul sporadic, apare din cand in cand, ca accident secundar si aparent intamplator (Milea, 1988).

    4.Etiopatogenie
    Tulburarea apare, de obicei, la copii cu intarziere in aparitia controlului sfincterian, cu antecedente de suferinta perinatala, cu trasaturi de personalitate anxios-fobice, senzitive, sau instabile. Etiopatogenetic se discuta problemele care tin de somn (somnul exagerat profund, sau dimpotriva, superficial. Pierce si colab. in 1978 au aratat ca enurezisul survine, de regula, in stadiile hipersincronizate ale somnului lent, profund).
    Aproximativ 45% din toti copiii cu enurezis au o ruda biologica de gradul intai care are, sau a avut tulburarea. Factorul ereditar are un anumit rol in aparitia enurezisului, dar forma acestuia, frecventa, evolutia sunt in corelatie cu existenta unor factori de mediu improprii, cu antecedente personale patologice si cu unele trasaturi ale personalitatii copilului.
    Enurezisul se poate asocia sau releva o alta tulburare. Se poate remarca o legatura intere enurezis si impresionabilitate. In acest caz, elaxarea sfincteriana este prin excelenta diurna, fiind considerata o reactie emotionala, datorita unor situatiii cu o incarcatura emotionala. Enureticii de regula se remarca prin imresionabiliatate si temperament emotiv.
    Geselile in educatia sfincteriana (inceputa devreme, cu severitate, sau dimpotriva dezinteres, lasand copilul neschimbat, fara senzatia de bine si curat), traume psihice diverse, beneficiu secundar, caracterul epileptic (crize grand-mal produse in somn sau vegetative), suferinte cerebrale (disfunctie pe rinencefal, care raspunde de controlul comportamentelor emotionale si vegetative), (S. Milea, 1998).
    Exista catva forme de dinamica familiala care contribuie la intretinerea si declansarea simtomului enuretic:
    A. Neglijenta Familiala, care apare in special in mediile familile cu nivel social-econimic scazut, dar uneori si in familiile”bune” pot exista neglijente selective legate de educatia sfincteriana, precum si alte neglijente: de alimentatie, somn igiena, relatii interumane impulsive.
    B. Familiile hiperprotectictve, care au dificultai in a-i lasa pe copii liberi, iar acestia se complac sa ramana in “cuibul” caldut, fiind pasivi, timizi si enuretici.
    C.Parinti punitivi, care nu lasa pe copil sa aiba nici o initiativa, enureza aparand ca o razvratire
    D. Enureza poate fi legata de dinamica sexuala a parintilor. Cand copilul nu obseva nicio urma de erotism la parinitii sai , in plus, ii este interzisa copilului sa discute despre acest aspect, copilul devine tensionat, pulsiunile ii devin exagerate, la fel si Supra –eul, apar sentimente de culpabilitate alimentate de ambientul familial, asa ca va trece la la modul compulsiv, masturbandu-se sau facand pipi in pat, ceea ce duce la cresterea angoasei de castrare. Sau, din contra, in familiile fara bariere in expresia sexualitatii, copilul fiind martorul erotismului parental si fiind initiat sa si-l dezvolte pe al lui. Ii sunt stimulate sentimentele oedipiene, copilul traind intr-o contradictie si ambivalenta pot dezvolta enureza.
    Uneori enurezisul copilului este simptomul intregului sistem familial din care face parte, deorece sunt mult mai sensibili, in acest caz, psihoterapia devine mult mai complexa si delicata. Parintii vor trebui sa-si recunoasca si sa-si accepte propriile probleme pe care le resimte si le somatizeaza copilul. Daca copilul are niste benefiici secundare in urma acestui simptom, trebuie ajutat sa-si exprime nevoile sale intr-un mod normal, psihoterapeutul are rolul de a facilita si media dialogul dintre copil si parinti.
    Copiii abandonati, crescuti in unitati de ocrotire sunt supusi multor neajunsuri, suferinte, frustrari, ceea ce determina si cresterea impresionanta a cazurilor de enurezis in aceste colectivitati (conflicte cu copiii mai mari din grupa care ii obliga pe cei mici sa le faca diverse servicii, copii care dorm in acelas pat, ingrijitoare care ii pedepsesc dupa episoadele enuretice, lipsa unui schimb de recompense, carentele afective, copii care nu sunt schimbati la timp).

    5. Diagnostic pozitiv
    Diagnosticul de enurezis nocturn se pune pe baza datelor anamnestice, clinice, psihologice, electroencefalografice, numai dupa ce s-a exclus prezenta unui factor organic posibil declansator, sau suprapus (prin examenul sumar de urina, urocultura, examinari coproparazitologice repetate, glicemie, densitatea urinei, evaluarea capacitatii vezicale spontane, diureza diurna, nocturna si pe 24 de ore, iar unde contextul clinic sugereaza, examinari paraclinice pentru evidentierea eventualului substrat organic: cistourografie, ecografie, pielografie, urografie, etc.). Examinarile de laborator sunt individualizate in functie de problemele ridicate de fiecare caz in parte.
    Copii cu enureza au complexe de inferioritate sau fac nevroza reactiva manifestata prin anxietate, irascibilitate, instabilitate psihica si intelectuala (cu dificultati la invatatura, lipsa de perseverenta, agresivitate crescuta, tulburari de comportament pana la delincventa). Uneori parinti (cu deosebire mama) prezinta, de asemenea, nevroza reactiva. Aceste elemente nu trebuie neglijate; pentru vindecarea bolnavului trebuie asigurata, pe langa colaborarea cu copilul, intelegerea si sprijinul parintilor si o viata familiala normala. Examenul somatic si neurologic au in vedere evidentierea infectiilor urinare, anomaliilor de conformatie si functie a vezicei urinare, colului vezical, uretrei si columului montanum, calculilor vezicali, leziunilor innascute, sau castigate ale maduvei spinari si nervilor periferici, ai epilepsiei, diabetului si, in general, al tuturor afectiunilor care pot afecta direct, sau indirect, mictiunea.

    6. Diagnostic in conformitate cu criteriile actuale acceptate pe plan mondial (I.C.D 10 si DSM IV)
    Conform criteriilor de diagnostic acceptate pe plan mondial, elementul esential al tulburarii il constituie emisia repetata, involuntara, sau intentionata de urina, in timpul noptii, sau al zilei, in pat sau in pantaloni, dupa o etate la care continenta este de asteptat (DSM IV). Pentru a pune diagnosticul, trebuie sa fie excluse cauzele somatice. Tulburarea este definita oarecum arbitrar prin cel putin doua astfel de evenimente pe luna, pentru copii intre cinci si sase ani si prin cel putin un astfel de eveniment pe luna, pentru copii mai mari.
    In cele mai multe cazuri de enurezis functional, copilul se desteapta din somn fara nici o amintire despre vreun vis si despre faptul ca a urinat. De regula, perturbarea survine in cursul primei treimi a noptii. In putine cazuri evacuarea vezicii are loc in timpul stadiului de miscare oculara rapida (REM) a somnului, si in astfel de cazuri copilul isi poate aminti un vis care implica actul urinarii. Desi majoritatea copiilor cu enurezis functional, nu au o tulburare mentala consistenta, prevalenta tulburarilor mentale coexistente este mai mare la cei cu enurezis functional, decat la populatia generala.
    Conform DSM IV , enurezisul poate fi o stare monosimptomatica, sau poate fi asociat cu o paleta mai larga de tulburari emotionale si comportamentale. In ultimul caz, exista incertitudini privind mecanismele implicate in aceasta asociere. Problemele emotionale pot aparea ca o consecinta secundara a disconfortului sau stigmatului cauzat de enurezis, acesta putand fi si parte a altor tulburari psihiatrice. Uneori atat enurezisul, cat si tulburarea emotional – comportamentala pot aparea simultan, datorita unor factori etiologici corelati. Nu exista nici o modalitate absoluta si neambigua de a decide intre aceste alternative pentru cazurile individuale, iar diagnosticul trebuie pus in functie de tipul de perturbare (enurezisul, sau problema emotional-comportamentala) care constituie problema principala. Nu exista o linie de demarcatie clara intre tulburarea de tip enurezis si limitele normale corespunzatoare varstei de achizitie a controlului sfincterian vezical. Totusi, enurezisul nu trebuie diagnosticat la copii sub 5 ani pentru baieti si 6 ani pentru fetite, sau cu varsta mentala sub 4 ani. Daca enurezisul este asociat cu alta tulburare emotionala, sau comportamentala, aceasta trebuie sa constituie diagnosticul principal numai daca emisiunea voluntara de urina apare de cateva ori pe saptamana si daca si alte simptome manifesta o covariatie temporala cu enurezisul. Enurezisul apare uneori in asociatie cu encoprezisul; in acest caz trebuie diagnosticat. Uneori, copiii dezvolta un enurezis tranzitoriu ca rezultat al cistitei, sau poliuriei diabetice. Aceasta nu constituie o explicatie suficienta pentru un enurezis care persista dupa vindecarea infectiei, sau dupa ce poliuria a fost adusa sub control. Nu rareori, o cistita poate fi secundata unui enurezis, prin ascensiunea infectiei pe tractul urinar, ca rezultat al faptului ca pacientul este ud (valabil mai ales pentru fetite) (DSM IV).

    7 Psihoterapia enurezisului
    Psihoterapia vizeaza in acelas timp enureticul si familia sa . In ceea ce-l priveste pe copil, intr-o maniera care trebuie sa tina seama necontenit de personalitatea acestuia si specificul fiecarui caz in parte, se urmaresc: deculpabilizarea copilului, atenuarea sentimentului de vinovatie si rusine; mobilizarea lui in terapie prin conditionare pozitiva, lauda.
    Copilul este invatat sa construiasca un calendar de perete, cu rubrici goale corespunzatoare zilelor din luna respectiva, in care va desena soare care zambeste in zilele cand a prezentat control sfincterian si nori atunci cand a prezentat enurezis. Atunci cand apar nori, familia nu va reactiona prin suparare, dar ziua “insorita” nu va fi trecuta cu vederea, fiind un motiv de bucurie generala, ocazie cu care se si ofera copilului o recompensa (bomboana, jucarie, etc.). Psihoterapia familiala urmareste tocmai transformarea anturajului intr-un participant activ, rabdator si optimist in procesul terapeutic.
    Gimnastica mictionala urmareste marirea capacitatii de contentie a vezicii urinare si cresterea tonusului sfincterului uretral extern supus controlului voluntar. Primul exercitiu vizeaza amanarea voluntara a momentului mictiunii, iar al doilea aplica metoda jetului urinar intrerupt.
    De cele mai multe ori, enurezisul are o evolutie spontana favorabila, foarte putini din copii enuretici ramanand cu aceasta tulburare si la varsta adulta. Enurezisul ridica importante probleme medico-sociale, prin frecventa lor deosebita, prin amprenta negativa pe care si-o pun asupra dezvoltarii personalitatii copilului, asupra randamentului scolar, comportamentului si adaptarii acestuia in familie si colectivul de copii.

    II Aplicarea tereapiei intr-un caz de enurezis

    Daca as avea de trat un caz de enurezis la copil as incepe in primul rand cu solicitarea unei analize diagnostice medicale detaliate, pentru a verifica daca enurezisul nu are o cauza organica sau neurologica, abia dupa excluderea probabilitatii unei cauze medicale se poate incepe investigarea detaliata a cazului.
    Avand posibilitatea sa-mi aleg un client ipotetic voi opta pentru un caz mai simplu. Pentru mine ar fi foarte greu sa abordez un caz complex, cand simptomul ar face parte din disfunctionalitatile intregului sistem familial, atunci ar fi necesara si implicarea parintilor in psihoterapie.

    Prezentarea Cazului
    Clientul ales de mine este Ionel, are 9 ani, diagnosticul este de “enurezis nocturn primar cu frecvente 3-4 nopti umede pe saptamana”. Nici parintii, nici cei trei frati ai sai nu au suferit de enurezis, cu toate aceste, unchiul sau patern a avut avut enurezis panan la 13 ani. S-a incercat tratare medicamentoasa, dar simptomul revenea odata cu intreruperea medicatiei. Ionel, dupa spusel parintilor si profesorilor e considerat un foarte bun elev, are multi prieteni si se intelege bine cu ceilati membri ai familiei. Este foarte agreat de cei din jur, este foarte simpatizat, are preocupari pentru pictura. Este putin timid, foarte delicat in comportament.
    Clientul inca nu a reusit sa-si insuseasca disciplina sfinteriana motiv pentru care este foarte suparat, el crede ca nu o sa poata niciodata sa se invete sa nu faca pipi in pat, ca toti ceilalti copii. Faptul ca nu au aparut ameliorari ale enurezei pana la 10 ani arata ca probablitatea vindecarii spontane, fara nicio interventie este foarte scazuta. Aceasta reclama necesitatea impertuoasa a psihoterapiei.
    Pentru Ionel as alege modelul psihoterapeutic cognitiv-comportamnetal. As incepe preventia dezvoltarii neincrederii in fortele proprii, Ionel este foarte afectat de problema lui si nu se considera capabil sa o rezolve, dar dovedeste o mare motivatie pentru schimbare. Parintii se inteleg bine cu copilul, sunt indulgenti cu el si sunt pregatiti pentru a-l sustine in orice fel in rezolvarea problemei sale.

    Planul de interventie
    Prima data ii voi explica clientului ca sunt si alti copii care au probleme asemanatoare si majoritatea au reusit sa se faca bine. Obiectivul acestui stadiu va fi de a-l invata pe copil ca enureza este un comportament care poate fi modificat ca orice alt lucru sau comportament si ca schimbarea depinde de copil. El percepe enureza ca pe ceva in afara controlului sau, ceva care aparea pentru ca “ii scapa” sau ca “nu simte cand face pipi” sau ca “este bolnav”. Ionel se percepe ca pe o victima neajutorata a unor forte superioare.
    Schimbarea conceptiilor dezadaptative va fi facuta prin redefinirea procesului enuretic ca pe un comportament care poate fi controlat si prin restructurarea cognitiva a gandurilor si conceptiilor legate de credintele personale. In acest stadiu, voi utiliza intrebarile socratice si exemplele paradoxale cu scopul de a-l ajuta pe Ionel sa inteleaga ca “udarea patului” nu este data de nesansa sau de boala, ci ca este in functie de motivatia sa si de puterea vointei.
    Este nevoie de a-i schimba lui Ionel conceptiile gresite legate de interpretarea lui ca in timpul somnului nu poti sa simti nimic si ca nici un comportament din timpul noptii nu poate fi controlat. L-as intreba daca cade noapte din pat, desigur raspunsul va fi nu, astfel i-as demonstra inconsistenta convingerii lui.
    Urmatorul pas ar fi explicarea procesului enuretic, de a-l invata pe copil despre procesul enuretic si despre conexiunea dintre vezica urinara, creier si comportamentul final (golirea vezicii). Copiii pot sa-si schimbe comportamentul cu mai multa usurinta daca ei inteleg cum sa o faca si cum sunt afectati de diferitele actiuni.
    Ii voi explica lui Ionel despre procesul care culmineaza cu mictiunea: cum lichidele umplu vezica urinara cauzand o presiune neplacuta care se transmite la creier si felul in care creierul da comanda “valvei” vezicii sa se deschida si sa lase urina sa curga, facand astfel sa dispara presiunea neplacuta. Informatiile sunt prelucrate de creier care este responsabil pentru fiecare din comportamentele noastre si pentru legatura cu corpul. Voi apela la materiale scrise, imagini cu corpul omenesc, pentru a ajuta copilul sa-si accepte responsabilitatea procesului de invatare a schimbarii comenzii creierului.
    L-as pune pe Ionel sa deseneze vezica urinara si creierul, prin aceasta el va intelege si va simti efectiv ca a identificat si stapaneste problema, este foarte important sa simta ca problema este in fata lui si el poate sa o rezolve, astfel isi va castiga increderea in sine. Copilul va simti cum incepe sa poata sa controleze ceea ce se intampla cu el.
    Apoi ii voi cere lui Ionel sa-si intocmesca un calendar al zilelor cand reuseste sa nu ude patul, si al zilelor cand nu reuseste. Primele vor vi notate cu stelute, celalte cu nori. Copilul se va ocupa exclusiv in mod personal de calendar, voi atentiona parintii ca este foarte important ca ei sa nu intervina pe calendarul lui, dar sa sarbatoareasca impreuna orice reusita a copilului.
    Il voi ruga pe Ionel sa fac niste exercitii de autocontrol a activitatilor cotidiene (ex. sa se opreasca din vorbit cand vrea sa zica ceva, sa se opreasca din joc, din strigat sau din baut cand ii este sete, sau din mancat cand ii este foame, atfel vo reusi un autocontrol mai bun al nevoilor sale.
    Automonitorizarea va continua pana ce simptomul va disparea. Este posibil sa apara recidiva. Este nevoie de a preveni eventualele dezamagiri, ii voi explica copilului ca el a invatat sa-si controleze mictiunea in mod voluntar. Voi califica capacitatea de a nu te “ uda in pat” ca pe ceva la care unii sunt mai priceputi altii mai putini priceputi. L-as intreba pe Ionel la ce este cel mai bun, desigur, raspunsul va fi, la desen. A reusi sa-ti controlezi mictiunea este la ceva care vrei sa fii bun, dar inca nu esti si trebuie sa exersezi mult pentru a reusi.
    Psihoterapia se va continua pana ce simptomul va disparea complet, frecventa sedintelor se va reduce pe masura ce va disparea simptomul.

    Bibliografie

    Dobrescu, I. (2005), Psihiatria Copilului si adolescentului, Editura Medicala, Bucuresti.
    DSM IV (2003), Ed, Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania, Bucuresti
    Marceli, Daniel, “Tratat de psihpoatlogie a copilului”, Ed. Fundatiei Generatia, Bcuresti, 1999
    Mitrofan, Iolanda si colab, “Psihopatologie, psihoterapie si consiliere a copilului”, Ed. SPER, Bucuresti 2001
    Lupu, Viorel, “Introducere in hipnoterapia si in psihoterapia cognitiv-comportamental a copilului si adolescentului”, Ed. ASCR&COGNITROM, Cluj-Napoca, 2009
    Vladislav, Elena Otilia, “Problema Enurezisului-metafora a disfunctiilor familiare”, Revista de Psihoterapie Experentiala, Nr. 40, dec. 2007

  • Anatolie
    23:47 on februarie 26th, 2010 7

    nu s-a incarcat bine, cei interesati, da-ti un mesaj pe tolinmail@yahoo.com

  • barbulescu alma
    10:49 on martie 10th, 2010 8

    am o nepotica de 12 ani care urineaza de cca 4 ori pe samtamana.am dus-o la neuropsihiatrie,a luat tratament ,dar nici un remediu.ce sa mai fac?

  • ELENA
    10:36 on martie 15th, 2010 9

    BUNA LA TOATA LUMEA!AM REVENIT,SI SUNT FOARTE BUCUROASA.CAND AM SCRIS PRIMA DATA,AVEAM CAM 1 SAPTAMANA DE CAND FOLOSEAM ALARMA.PRIMELE 2 SAPTAMANI AU FOST OBOSITOARE.SUNA ALARMA DE VREO 3-4 ORI PE NOAPTE SI NU MAI CREDEAM IN REZULTATELE EI MIRACULOASE.DAAAR,DUPA ASTEA 2 SAPTAMANI,S-A INTAMPLAT MINUNEA :FETITA MEA A INCEPUT SA FACA O SINGURA DATA PE NOAPTE,IAR ACU,LA 4 SAPTAMANI SE TREZESTE SI-MI ZICE CAND TREBUIE SA MEARGA LA BAIE,IAR ALARMA NU MAI SUNA DELOC.AM DE GAND SA O MAI TINEM INCA 2 SAPTAMANI,DUPA CARE ELIMINAM ALARMA.MAI CUNOSC O MAMA CU COPIL DE 11 ANI CU ACEEASI PROBLEMA,SI AM DE GAND SA-I IMPRUMUT ALARMA.DACA MAMA VAFI DEACORD BINEINTELES.DAR VA ZIC CA FUNCTIONEAZA.INCERCATI ALARMA.DAR VA TREBUIE SI MULTA RABDARE,SI SOMN IN TIMPUL ZILEI.

  • Tera
    14:37 on martie 29th, 2010 10

    Buna ziua,
    Fiul meu are 10 ani si ne confruntam cu aceasta problema. Pana acum nu am reusit sa aflu de unde imi pot procura o asemenea alarma. O rog foarte mult pe doamna Elena sa imi spuna si mie cum a reusit sa faca rost de acest dispozitiv. Multumesc anticipat.

  • ELENA
    17:31 on aprilie 1st, 2010 11

    BUNA SEARA!TERA,DACA VREI,PUTEM LUA LEGATURA PE MESS.SCRIU ID-UL MEU dan_lala09@yahoo.com.NOI SUNTEM FOARTE MULTUMITI DE REZULTAT.NU MAI FACE DELOC NOAPTEA PIPI,IAR DACA TREBUIE,INCEPE SA VORBEASCA IN SOMN.DAR CU TOATE CA AM CONTINUAT SA-I PUN ALARMA,NU A MAI SUNAT DELOC DE 1 SAPTAMANA.AM SI IN NEAM UN CAZ,SI AM DE GAND SA INCHIRIEZ ALARMA,DUPA CE TERMIN EU TRATAMENTUL.

  • ALINA
    09:29 on aprilie 19th, 2010 12

    BUNA ZIUA,
    Fiul meu are 11 ani si ne confruntam cu aceasta problema de la varsta de 7 ani si jumatate.Am incercat tratament medicamentos- driptane- dar efectul medicamentelor a incetat dupa intreruperea acestora. In concluzie nici un rezultat.Am fost si la neuropsihiatrie, ni s-a dat un tratament pe care nu am fost de acord sa-l urmam, la sfatul unui psiholog. Am inceput sedinte cu psihologul din toamna trecuta, dar nu avem deocamdata nici un rezultat. Am stat de vorba si cu alte persoane care se confrunta cu aceasta problema si am fost sfatuita sa apelez si la tratamenthomeopat. Acum sunt in cautare de medic homeopat. Tot la sfatul altor persoane vreau sa incerc cu baiatul meu si cateva sedinte la un specialist bioenergetician. Sunt din Slatina, judetul Olt si mi-ar fi de ajutor daca mi-ti recomanda pe cineva in zona Craiovei.
    Doamna Elena, v-as fi recunoscatoare daca mi-ati putea spune si mie de unde a-ti procurat alarma respectiva, pentru ca as dori sa incerc si asta. Sa-mi spuneti daca pot sa iau legatuara cu dvs. pe messenger.

    Cu multumiri si cu speranta pentru tota lumea ca vom putea sa rezolvam aceasta problema pentru copii nostri.

  • Tera
    11:16 on aprilie 19th, 2010 13

    Buna ziua din nou,
    Imi cer scuze dar nu prea am timp de mes si nici nu prea stiu cum sa procecez. Ba chiar acum cred ca am sters ceva din greseala de pe mail legat de chestia asta. Daca mi-a trimis cineva ceva, rog sa imi trimita din nou. Vad ca alarma doamnei Elena este foarte cautata. O rog ca daca nu-i inchiriaza dispozitivul doamnel din Slatina sa mi-l dea mie desi sincera sa fiu, recunosc ca as vrea mai degraba sa-l cumpar. Multumesc.

  • ALINA
    11:57 on aprilie 20th, 2010 14

    BUNA ZIUA,
    PENTRU TERA

    AS VREA SA VA LINISTESC IN PRIVINTA ALARMEI DOAMNEI ELENA. EU NU DORESC SA O INCHIRIEZ DE LA DANSA SI NICI SA O CUMPAR. RUGAMINTEA A FOST DOAR DE A PUTEA STA DE VORBA CU DUMNEAEI PENTRU A AFLA DE UNDE SI-A PROCURAT-O.EU DORESC SA ACHIZITIONEZ O ASTFEL DE ALARMA DE UNDE A LUAT-O SI DOAMNA ELENA.
    CRED CA V-AM LINISTIT. PUTETI SA VORBITI PENTRU ALARMA.INTENTIA NU AFOST SA INTRU PESTE DVS.
    TOTI PARINTII SUNTEM DISPERATI SI AM FACE ORICE PT. COPII NOSTRI.DAR ASA CUM EU AM NEVOIE ASA AVETI SI DVS. SI ASTA NU MA LASA SA FAC CEEA CE ATI CREZUT .
    SPER CA , CAT DE CURAND FETITA DOAMNEI ELENA SA NU MAI AIBA NEVOIE DE EA SI SA O PUTATI LUA SI FOLOSI CU SUCCES.
    MULTA SANATATE VA DORESC

  • bucataru rodica
    10:34 on iulie 11th, 2010 15

    ce tratament trebuie sai dau face pipi in pat are 10 ani vreau un raspuns

  • VARRO
    10:59 on august 4th, 2010 16

    Exista APARATUL REFLEXOGEN ANTIENUREZIS,romanesc,inventat de ing.HOLOM (TEL. 0258861194),SI ARE REZULTATE F.BUNE

  • Daniela
    11:05 on septembrie 30th, 2010 17

    Buna.Am o fata de 16ani si inca face pe ea aproape in fiecare zii..nu am incercat niciun tratament am crezut ca se va rezolva de la sine.Si eu am avut aceasta problema pana la 14ani. Ce pot sa fac?

  • Edith
    17:36 on noiembrie 30th, 2010 18

    Buna. Am un baiat in varsta de 14 ani care face pe el aproape in fiecare zi.
    Nu am urmat nici un tratament am crezut ca se va rezolva de la sine.
    In familie nu am intalnit asa ceva , ce as putea sa fac ?
    Ce recomandari imi oferiti ca sa scapam de aceasta povara?

  • ALINA
    19:11 on decembrie 4th, 2010 19

    Buna seara
    Am folosit alarma recomandata de doamna Elena si a avut rezultate. Alarma am cumparat-o de pe site-ul http://bedwettingstore.com/, un site de cumparaturi afiliat amazon.com.
    In prezent avem 3 luni si jumatate de cand baiatul meu nu a mai udat patul iar de aproximativ doua luni nu mai pune alarma deloc.
    Am facut in paralel si sedinte de bioenergie.
    Multa sanatate la toata lumea.

    PS: Multumesc D-nei Elena pentru ajutorul si informatiile oferite si sper ca acest post sa motiveze si alte persoane in a urma acest tratament.

  • dam_lala09@yahoo.com
    18:41 on ianuarie 3rd, 2011 20

    as vrea sa stiu de unde ati cumparat aparatul pentru enurezis si cat costa va multumesc foarte mult daca imi trimiteti si mie un raspuns

  • cristina
    19:36 on aprilie 8th, 2011 21

    as vrea sa stiu cat costa aparatul pentru enurezis si de unde l-ati cumparat

  • MARIANA
    10:34 on aprilie 16th, 2011 22

    buna ziua. am un baiat in varsta de 12 ani acre face pe el . asta nu se repeta in toate serile. ultimul tratament a fost acum 2 ani cu MINIRIN, MILGAMA SI PIRACETAM. o perioada facea foarte rar pe el. si i-am intrerupt tratamentul deoarece medicul curant mergea pe acelasi tratament. nici un fel de schimbare de medicatie. acum, de ceva timp a inceput iar sa faca pe el si nu stiu ce sa mai fac sa il pot ajuta oarecum. va rog sa imi dati un sfat cum imi pot ajuta baiatul sa scape de problema aceasta. va multumesc.

  • ALINA
    14:14 on aprilie 28th, 2011 23

    Aparatul a fost cumparat direct de pe site-ul pus de mine mai sus, prin intermediul unui prieten care are cont pentru astfel de cumparaturi pe amazon.com si site-urile afiliate acestuia.
    Pretul este real, 119$ la care se mai adauga transportul si comisioanele. Undeva la 500 de lei m-a dus pe mina, daca-mi aduc bine aminte, pret final.
    http://bedwettingstore.com/Bedwetting_Alarms/malem_ultimate_bedwetting_alarm.htm?utm_source=homepage&utm_medium=left_nav&utm_content=left_nav_top_yellow&utm_campaign=alarm_clicks

  • ALINA
    14:16 on aprilie 28th, 2011 24

    PS: A avut succesul scontat, adica am scapat de aceasta problema si in prezent suntem cat se poate de bine. Nu mai are restrictii la lichide seara, ba din contra, chiar si-a facut un obicei din a bea un pahar de apa CHIAR inainte de a se baga in pat.
    Mult succes!

  • Alex
    06:58 on mai 1st, 2011 25

    vreau sa stiu cat costa alarma rsp urgent pliss

  • Alex
    06:59 on mai 1st, 2011 26

    si de unde o cumpar

  • Alex
    07:00 on mai 1st, 2011 27

    sunt un baiat de 18 ani sinca mai fac pe minema straduiesc dar tot nu pot sa ma trezesc

  • Alex
    07:03 on mai 1st, 2011 28

    Buna sunt Alex am 18 ani si inca mai fac pe mine va rog daca putetzi sa ma ajutati spunetimi si mie de unde ati loat alarma si cat costa

  • GABI
    09:27 on iunie 1st, 2011 29

    AM UN COPIL DE 9 ANI CARE MAI UDA PATUL DE 2-3 ORI PE SAPTAMANA .NU AM FOLOSIT TRATAMENT MEDICAMENTOS.CE I-MI RECOMANDATI? SONERIA ESTE EFICIENTA? MULTUMESC

  • alina
    23:22 on august 17th, 2011 30

    buna…eu am cam aceeasi problema…am 18 anni si inca am prbobleme de genul de cand eram mik…nu se intampla foarte des…dar sunt disperata… imi e foarte rusine si fata de parintii mei mereu ma cearta si ma critica..si uneori imi interzic unele chestii pe care toate fetele de varsta mea le fac….pt problema asta afirmand ca sunt ink copila avand in vedere problema mea …nu stiu ce sa mai fac uneori stau pana noaptea tarziu numai s anu mai fac nimi!!!!…va rog din suflet daca ma puteti ajutamacar cu un sfat!!!! am fost odata la un medic dar nu m.a ajutat cine stie ce…. si chiar imi e frik am planuri de facultate.so altele ce voi face…. nu vreau sa am problema asta toata viata!!!!

  • cristina
    20:40 on noiembrie 27th, 2011 31

    BUNA TUTUROR,SUNT MAMA UNUI BAIAT CARE ARE ACUM 20 ANI SI CARE SA CONFRUNTAT CU ACEST ENUREZIS NOCTURN MULTI ANI .AM FOST LA ATATIA MEDICI CA NU LE MAI STIU NR., BANI CHELTUITI TIMP,SPERANTE CA POATE ASTA STIE MAI MULTE,DAR LA FIECARE MEDIC LA CARE AJUNGEAM FIECARE I-MI SPUNEA CA ESTE SANATOS COPILUL SI NU TRE SA FAC NIK,SI UITE ASA M-AM SATURAT DE MEDICI SI M-AM APUCAT SA CAUT REMEDII NATURISTE .AM SA VA DAU UN TRATAMENT NATURIST PE CARE L-AM CAUTAT LUNG TIMP SI CARE A FOST MAI BUN DECIT ORICE TRATAMENT MEDICAMENTOS PE CARE L-A PRESCRIS UN MEDIC SPECIALIST.COADA CALULUI,SI COAJA DE STEJAR TANAR ,DIN CARE FACE-TI CEAI SII DATI COPILULUI SA BEA O CANA ,FARA ZAHAR ,INAINTE DE MASA CU O JUMA DE ORA ,IN PARALEL DIN ACEEASI COADA CALULUI SA FACA SI BAI DE SEZUT IN FIECARE SEARA TIMP DE 3 LUNI. EU CA MAMA ER AM ATAT DE SPERIATA DE VIITORUL LUI CA OM INCAT AM ALBIT ,SI CIND CREDEAM CA AM PIERDUT ORICE SPERANTA DUMNEZEU M-A AJUTAT SA GASESC REMEDIU , BAIATUL MEU ACUM ESTE BINE ,POATE SA MEARGA ORIUNDE SA DOARMA ,NU MAI ESTE STRESAT SI EL SI EU CA SE FACE DE RUSINE ,DE ALTFEL ESTE INTR-O ALTA TARA SI MUNCESTE ,IAR EU SUNT INSFARSIT LINISTITA PENTRU EL .ASTA ESTE TRATAMENTUL PE CARE IL RECOMAND TUTUROR COPIILOR CU ACEASTA PROBLEMA

  • Molnar Norina
    09:54 on ianuarie 26th, 2012 32

    Mai sa adaug ceva, dupa ce am intrat in noul an, m-am confruntat de 3 ori cu situatia in care copilul pina sa ajunga la toaleta a avut mictiune de materii fecale involuntare.

  • Andrada Elena
    11:22 on iulie 3rd, 2012 33

    Am un frate care tocmai a facut 10 ani si face pe el in pat dintodeauna,doamna doctor de familie a zis ca sa il ducem la saline sa faca inhalatii si nu stiu mai ce precum cei care au astm, mergand in schimb chiar astazi la un alt medic mi-a spus si mi-a explicat despre enurezis. sunt destul de speriata si ingrijorata pentru ca momentan nu dispun de banii necesari pentru a-l duce la un control la l.s.m. asa cum mi-a recomndat doamna doctor azi deocarece a zis ca trebuia tratat pana acum si nu se stie cat a avansat dar poate sa se urce la creier si chiar sa innebuneasca…este adevarat?

  • raluca
    14:02 on decembrie 6th, 2012 34

    Vand aparat enurezis de la Ioan Holom.L-am folosit pt baiatul meu iar acum multumim Lui Dumnezeu nu mai avem nevoie. Pt. detalii adresa mea e raluca279@gmail.com

 

RSS feed for comments on this post | TrackBack URI