Rinofaringita acută este cea mai obişnuită infecţie a copilului.

Este un proces inflamator infecţios de etiologie virală localizat în primul rând la nivelul mucoasei din nas şi faringe.

Etiologia bolii este virală, principalul agent fiind rhinovirusul. Îmbolnăvirea apare mai frecvent în timpul sezoanelor reci (incidenţa sezonieră). Copiii fac între 3-6 rinofaringite acute pe an; frecvenţa variază direct proporţional cu numărul expunerilor.

În cursul evoluţiei bolii poate surveni suprainfecţia bacteriană; bacteriile cele mai frecvent întâlnite sunt

1. streptococul grup A,

2. pneumococul,

3. Haemophilus influenzae şi

4. stafilococul.

Aceştia sunt responsabili de complicaţiile bolii. Susceptibilitatea la boală, ca şi incidenţa complicaţiilor bacteriene, sunt crescute la copiii cu stare de nutriţie deficitară.

Manifestări clinice

Perioada de latenţă este de la câteva ore până la 1-2 zile.

La sugar debutul bolii este brusc, cu febră ridicată (39-40°C) care poate precede cu câteva ore apariţia semnelor de localizare, irita-bilitate, agitaţie, strănut, rinoree. Secreţia nazală determină obstrucţie nazală care interferează suptul (alimentare dificilă). Sugarii mici pot prezenta semne de insuficienţă respiratorie moderată. Unii sugari pot avea vărsături sau/şi scaune diareice. La copiii mai mari simptomul caracteristic iniţial este uscăciunea şi iritarea mucoasei nasofaringiene, urmată de strănut, rinoree apoasă, uneori tuse, cefalee, mialgii, anorexie, stare de rău, febră moderată. Secreţiile nazale devin consistente, purulente, de obicei după o zi. Boala durează între 3-4 zile.

Complicaţiile se datoresc în principal supra-infecţiei bacteriene. Complicaţia cea mai frecventă la sugari este otita medie care poate apare precoce sau tardiv în cursul evoluţiei şi trebuie suspectată dacă apare febra. La copilul mare complicaţia cea mai frecventă este sinuzita. Adenita supurată ca şi complicaţiile tractului respirator inferior: laringita, traheobronşita sunt mai frecvente la sugari.

Tratament

o !!! Nu există tratament specific

o !!! Grijă mare părinţi: Administrarea antibioticelor nu influenţează evoluţia şi nu reduce incidenţa complicaţiilor bacteriene.

o Umidificarea aerului atmosferic din medii oferă de obicei un beneficiu substanţial.

o Este indicată hidratarea copilului prin administrare de lichide pe cale orală la intervale frecvente.

o Dezobstrucţia foselor nazale este un gest util şi poate fi făcută prin aspirarea secreţiilor (pompa nazală) sau îndepărtarea acestora cu ajutorul tampoanelor de vată umectate cu ser fiziologic. Un drenaj bun poate fi obţinut de obicei prin plasarea sugarului în decubit ventral. Se folosesc frecvent şi cu bune rezultate instilaţii nazale cu efedrina soluţie 0,25%-0,5% în ser fiziologic. Picăturile în nas trebuie administrate cu 15-20 minute înainte de alimentaţie şi nu trebuie folosite mai mult de 4-5 zile (riscul iritaţiei chimice a mucoasei).

o Pentru combaterea febrei şi durerii faringiene se administrează paracetamol 20 mg/kg sau aspirină 30-50 mg/kg, timp de 1-3 zile (ultima se recomndă mai ales copiilor mai mari de 2-3 ani, existând suspiciunea că ar fi un factor declanşator al sindromului Reye).

Sursa: Esenţialul în pediatrie, autor Eugen Ciofu