Din ce în ce mai mult auzim vorbindu-se despre dislipidemie, colesterol, bun sau rau, trigliceride. Ce înseamnă toate aceste noţiuni şi ce trebuie să faceţi aflaţi în cele ce urmează.

Dislipidemia reprezintă creşterea lipidelor(grăsimilor) în sânge. Poate fi dată de creşteri ale colesterolului total, ale LDL colesterolului, numit şi “colesterol rău”, ale trigliceridelor sau scăderea HDL-colesterolului supranumit colesterol “bun”. Aceste tulburări pot fi dobândite, dacă a mai avut cineva din familie, sau achiziţionate dintr-o alimentaţie nesănătoasă bogată în grasimi.

LDL colesterolul, numit şi colesterolul „rău“ reprezintă sursa pentru formarea leziunilor aterosclerotice ce duc la îngustarea vasului de sânge. Deci cu cât este mai mare LDL colesterolul cu atât mai mare este riscul de boală cardiacă!

HDL colesterolul, numit şi colesterolul „bun“, transportă colesterolul din diverse părţi ale organismului înapoi la ficat, ceea ce duce la înlăturarea lui din organism, deci la protejarea vasului de sânge. Decu cu cât este mai mic HDL cu atât este mai mare riscul de boală cardiacă!

Colesterolul crescut nu produce simptome. Puteţi afla dacă aveţi colesterolul crescut numai după ce verificaţi valorile acestuia printr-o analiză de sânge.

Toţi adulţii în vârstă de >20 ani trebuie să-şi determine profilul lipidic (colesterolul total, LDL colesterolul, HDL colesterolul,TG) cel puţin o dată la 5 ani. Dacă valorile obţinute la prima determinare sunt anormale sau există factori de risc cardiovasculari asociaţi, atunci dozările trebuie făcute mai des, la indicaţia şi sub controlul medicului de familie. Copiii care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare (părinţi sau bunici cu colesterol crescut sau cu boli de inimă la vârste tinere, adică sub 55 de ani) ar trebui să-şi controleze nivelele de colesterol din sânge.

Valori normale pentru adulţi:
Colesterol total< 200 mg/dl
LDL<100 mg/dl
HDL>60 mg/dl
TG<150 mg/dl

Pentru copiii intre 4-19 ani valorile normale sunt:
Colesterol total<170mg/dl
LDL<110 mg/dl

Risc crescut de boli cardio-vasculare, alături de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor, îl au:

• Prezenţa sau absenţa bolii cardiace ischemice (infarct de miocard, angină, intervenţii pe vasele coronare – angioplastii, bypassuri)
• boali aterosclerotice (afectarea arterelor membrelor inferioare – aşa numita „arterită“, afectarea arterelor cerebrale, prezenţa unui anevrism de aortă)
• Diabet zaharat
• Fumat
• Hipertensiune arterială (TA>140/90 mmHg sau folosirea medicaţiei antihipertensive)
• Istoric familial de boală cardiacă ischemică (BCI) precoce ( BCI<55 ani la rude de sex masculin şi BCI<65 ani la rude de sex feminin)
• Vârsta (bărbaţi>45 ani, femei>55 ani)

Dacă aveţi colesterolul crescut cel mai important lucru este modificarea stilului de viaţă cum ar fi:

1. Renunţarea imediată la fumat deoarece fumatul scade HDL colesterolul, adică colesterolul bun. Fumatul creşte tendinţa sângelui de a se coagula şi de a se forma trombi (cheaguri) pe plăcile de aterom (de grasime) din vase, iar rezultatul este înfundarea completă a vasului şi infarct acut de miocard sau accident vascular cerebral.
2. Reduceţi consumul de alimente bogate în grăsimi RELE , care cresc colesterolul din sânge, cum ar fi: carne grasă de porc, miel, vită ; pieliţa de la pui; untura de porc/pasare, unt, lapte sau preparate din lapte integral; ulei de cocos; cacao, uleiuri vegetale prelucrate chimic, margarină, biscuiţi; cartofi prăjiţi, mâncare de fast-food; chipsuri, prăjiturele; pâine albă; organe (ficat, rinichi, creier); gălbenuşul.
3. Consumaţi grăsimi BUNE care ajută  la scăderea colesterolului când le folosiţi cu moderaţie în locul grăsimilor rele. Aici intră: uleiurile din plante, nuci, seminţe, alune,avocado, uleiul de măsline,peştele. De cel puţin două ori pe săptămână mâncaţi peşte!
4. Consumaţi cât mai multe fructe şi legume proaspete.
5. Faceţi în fiecare zi 30-60 de minute de activitate fizică (minim 5 zile/săptămână).
6. Reduceţi cantitatea de alcool consumată. Există studii care arată că 1-2 pahare mici la bărbaţi şi 1 pahar la femei de vin roşu, ar creşte HDL colesterolul (colesterolul bun).

Tratamentul medicamentos va fi întotdeauna început la indica]ia medicului. Acesta va stabili când este momentul să începeţi să luaţi medicamente şi ce tip de medicamente trebuie să luaţi.

M-am documentat din:

1. The Guide to Clinical Preventive Services , USA ,2008
2. Ghidul pacientului-Colesterolul, Ed. Medicală Antaeus, 2006